Dar, tocmai ce m-a luat Furnica la trei vorbe să îmi spună că ea ar vrea să particip din nou la Superblog. Cică nu îi ajunge ceva dacă nu trăiește de la deadline la deadline. Și cum ea nu mai poate că a câștigat premiul cel mare primăvara trecută, cică vrea să trăiască emoția unei competiții complete prin mine.
Mi-a zis chiar că nici măcar nu vrea să câștig sau să mă stresez, doar vrea să scriu cum pot eu mai bine, ca să se distreze ea. În plus, de când a luat premiul cel mare nu mă mai trage ața să mă dau mare că și eu pot scrie.. ce-i al ei, al ei este. M-am uitat cu îngrijorare la ea că din asta și-a găsit motiv de distracție. (când scria ea nu se distra așa, era preocupata să nu îi scape ceva, responsabilă și serioasă).
Când m-a văzut încruntat și nehotărât s-a uitat cu o oarecare milă la mine și a mai băut trei guri de ceai de mușețel. Credeam că scap, dar mi-a aruncat privirea aia de „Furnică înainte de 8 martie„:
- Va fi cadoul meu de primăvară, da? Și mi-a trimis linkul către prima probă.
Dacă vreți mai multe informații despre acest concurs, sau vreți și voi, băieți să facețu un cadou Furnicilor din viețile voastre puteți citi aici mai multe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu