O pizzerie neobisnuita care ne da pizza gratuita

  - Ia uita-te, Andreea, blogul Dodo Pizza! Ce zici de asta? ma intreaba Maria, rupandu-si o felie de pizza. 

Unde-s multi putere creste si pizza gratuita nu pofteste

  - Trebuie sa fie un blog neobisnuit daca apartine unei pizzerii. Dar ei oricum sunt originali in tot ce fac, ii raspund eu incercand sa nu pierd cascavalul care atarna de felia mea. Pentru ca sunt o pizzerie chiar neobisnuita fata de altele.
  - Daaa, asa e! Ia uite si tu ce articole au, pe categorii. Uite, categoria asta e pentru noi: Pentru gurmanzi!!! Noi putem fi angajate ca si cliente sefe la cat de des mancam la ei!
Chicotim amandoua si fara sa ne spunem nimic, ne indreptam spatele si sugem burtile. Asa, gata! Suntem suple!
-  Ia uite-i, mai, iti dau o pizza gratis, daca iti livreaza acasa comanda in mai mult de 45 de minute. Tu stiai? ma intreaba Maria, in timp ce isi infuleca "tacticos" felia.



  - Da, da’ cred ca regreta des promisiunea, ii raspund privind coloana de masini de pe soseaua din fata Dodo Pizza. Ploua cu galeata si, cum se intampla mereu cand dadea o ploaie, traficul era infernal. 

La cat de repede alearga, nu mai pupam noi pizza gratuita

  - Sigur le pare rau. Stii cum se spune: la tara, daca ploua, cresc culturile iar la noi, daca ploua, creste traficul. 
  - La cum se misca masinile, Dodo are de dat o pizza gratis la fiecare comanda. Aminteste-mi sa sun pentru a comanda si eu pizza pentru acasa inainte sa plecam. N-au cum sa livreze in 45 de minute.Vreau si eu o pizza gratis.
  - Da, buna idee, sun si eu. Le zic la ai mei sa astepte acasa.
  - Acum inteleg eu de ce Vlad, atunci cand ploua afara, da mereu comanda de pizza la Dodo.
  - Pai mie odata, mi-a zis ca imi face cinste cu o pizza, daca ii trimit tema la mate. I-am trimis-o si acum realizez eu ca ploua iar pizza era de la Dodo. Imi amintesc deoarece mi-a placut foarte mult pizza aceea. 

Maria e colega mea de liceu. Ne oprisem la o pizza si un suc, la Dodo, sa mai stam la o barfa. 

Aha! De aia e asa buna pizza Dodo! Ii pun praf magic!

Gandindu-ma la angajamentul pizzeriei, mi-am amintit cu nostalgie si placere de momentul ala de anul trecut, din aceeasi perioada perioada a anului, cand imi propusesem sa intru la Gheorghe Lazar. 

De ce am facut o paralela intre angajamentul pizzeriei fata de clientii sai si angajamentul meu de acum un an?
 
“45 de minute sau pizza gratis”. Dodo isi mentine promisiunea pentru imaginea si clientii sai. Daca ar renunta la ea, ar pierde mai mult decat valoarea numeroaselor pizze livrate gratis. Ei isi mentin promisiunea pentru mentinerea imaginii, pentru fidelizarea numerosilor clienti si castigarea altor noi.

“Fara facebook si insta pana la admitere”.  Asta era promisiunea mea fata de mine. Da, acum un an eu mi-am propus sa renunt la facebook si insta pana la admitere. Aveam nevoie de timp pentru pregatirea examenului. Scopul meu era sa intru la Lazar. A fost o decizie neobisnuita pentru cineva din clasa a VIII-a. A trebuit, la inceput, sa raspund si ironiilor colegilor : 
- Hei, Andreea! Ce mai e prin padure ? 
- Foarte greu! Deja simt lipsa pozelor cu pisici, flori si cafea de pe facebook. Si ma simt dezorientata daca nu vad 10 poze pe zi cu tine pe insta. E greu, da’ o sa supravietuiesc eu. 
Cu timpul s-au obisnuit cu mine si m-au lasat in pace. 
Iar eu am folosit internetul doar ca pe un ajutor pentru pregatire si atat.
In final eu am obtinut ce imi propusesem, pentru ca mi-am tinut promisiunea fata de mine insami. 
Cred ca si Dodo Pizza are ce si-a dorit.