marți, 2 aprilie 2019

Adrenalina la cote maxime

Cornel si Andrei au venit pe la mine. Sunt prietenii si colegii mei. 
  - Ba, da ce vreme, frate. Ploua de doua zile. 
  - Hai sa va arat un joc nou, le zic eu. L-am primit saptamana trecuta, de ziua mea.
  - Ce joc?
se invioreaza ei.
  - Fiti atenti, e tare de tot. Qwirkle se numeste. Chiar daca pe voi nu prea va duce capul de obicei, o sa intelegeti repede. Castiga cine are cele mai multe puncte la sfarsit. 

Vedeti formele astea? le arat eu. Trebuie sa faceti randuri cu aceasi forma sau culoare
Andrei se uita cam neincrezator.
  - Cornele, ia un carnetel si un pix sa notam punctele fiecaruia. Luati din sac cate 6 piese fiecare. Ok ? Incep eu deoarece am cele mai multe piese pentru inceput. Am 3 piese de forma diferita dar de aceeasi culoare. Uite, le pun in centru. Urmezi tu, Andrei. Ce faci ?  ma intorc catre el, care se uita ca la poarta noua.
  - Eu...zice el descumpanit si aruncand mai multe priviri pe instructiuni.. imi schimb piesele?
  - Bravo! Da, e una dintre optiuni! Lasa-le jos pe ale tale si ia altele din sac. Apoi le pui in sac pe cele vechi. Tu esti la rand, Cornele. 

  - Eu pun piese! zice Cornel vadit incitat si gata sa castige.  
  - E bine, nu uitati ca trebuie sa aveti in permanenta 6 piese.
....
  - Cate puncte am acum? intreaba Andrei la un moment dat dupa ce a tot luat/pus/inlocuit piese.
  - Pai stai asa, ii zic eu, analizand ultimele lui piese puse. 
Vad ca ai ai un rand format? Poti incepe sa calculezi puncte: cate unul pentru fiecare piesa din acel rand. Cate ai? 9? Nu conteaza daca doar ai finalizat tu randul si unele piese erau deja acolo. Le iei si pe alea in calcul. Nu mai zic de faptul ca, daca o piesa face parte din doua randuri ca aici, iei doua puncte!
  - Hai ba, c-am inteles! striga Cornel. Eu ma prind repede. Oricum la genu’ asta de jocuri castig mereu. Ia uite: am un rand de 6 piese!!  Deci: un Qwirkle si mai adaug 6 puncte suplimentare pentru acest rand. Uraa!!!
  - Nu mai sunt piese in sac, zice Andrei impacientat. 
  - Hai, ma, rade Corneliu de el. Si ce te faci acum? Te retragi?
  - Nu-l mai speria, ma si tu! il trag eu de maneca. Andrei, daca nu mai sunt piese, mai atasati pana cand unul din noi pune ultima piesa. Cine pune piesa ultimul, va mai obtine un bonus de 6 puncte. 
Eu una, Andrei una, Corneliu una.. si din nou. 
  - Uraaa, am castigaat, am castigaaat, tipa Corneliu prin casa de zici ca a luat aurul de la Olimpice. E tare jocu’ asta. Sa il iei maine la tine. Jucam in ora de desen, ca nu vine profa. Ii voi invinge pe toti, iuhuu!
Pff, nu stiam ca asta e asa de competitiv! M-am si enervat ca m-a invins la mine in casa. 

Ia sa ii arat eu!
  - Mai am un joc tare tot de la Oxygame. Dar la el tre’ sa te misti repede si cum voi sunteti mereu cam obositi,  nu l-am scos pana acum, zic eu asa ca printre altele

Bineinteles ca lui Cornel i-au sclipit ochii.
- Eu castig si la orice joc de carti unde ai nevoie de rapiditate. Ia zi despre ce e jocul?

Eu eram deja cu jocul in mana.
  - Fiti atenti! Fiecare sa isi ia cate un set de carti, 40. Ati luat? Observati ca fiecare set are alta culoare. Sa le poti deosebi. Andrei, tu nu iei un set? 

  - Intai ma uit la voi, sa vad ce si cum, zice Andrei. 
  - Ok. Daca jucam in doi, tu, Corneliu, aseaza in fata ta, cu numerele in sus 5 carti. Bun! Asta e randul. Apoi inca 10 carti alaturi, tot cu numerele in sus. Ii zice teancul Ligretto. Restul le tinem in mana. 
Fii atent! La « start » incercam sa scapam cat mai repede de cartile expuse.... 
Si continuam sa ne jucam in doi, tipand "Ligretto!" din cand in cand si chiuind de bucurie ( mai mult Corneliu, care iar a luat-o inainte de zici ca are baterii pe creier, atat de repede ii merge mintea)

 Ma uit la Andrei ca framanta in mana ceva. 
  - Tu ce ai acolo, Andrei?
  - Asta? E cubul Rubik. Eu nu sunt asa bun la jocurile de echipa, ma pierd si ma fac sa ma simt ratat...  dar cu Rubik ma inteleg tare bine, mangaie el cubul din mana. In fiecare zi ii descopar secrete noi si ii deconspir cele mai ascunse solutii! spune el vadit insufletit si entuziasmat.
  - Ee, na! Cum ma, joci tu cu tine? Pai si unde mai e adrenalina? zice Andrei, care are in sange dorinta de a castiga in fata cuiva uman. 
Daca face cubul Rubik cand nu il vede nimeni, la ce bun mai e?
  - Ooo, dar e multa adrenalina si cu Rubik. E greu sa il aduci in echilibru, cauti, te agiti, il sucesti pe toate partile. Iti suceti si mintile pe toate partile. Incerci una-alta! Rubik se preface ca nu intelege ce vrei sa ii spui, tu perseverezi sa ii gasesti cheita catre finalul magic: 
Voila! zice el triumfator, 6 parti, fiecare de o culoare!

  - Hmm, bine, nu pare convins Cornel. Dar, ce bine ca Oxygame astia au jocuri de societate pentru personalitati diferite, zice el, vadit usurat ca nu trebuie sa se joace cu Rubik. Tu joaca-te cu Rubik, eu il iau pe Qwirkle si merg sa ma antrenez cu tata. Sa vezi ce bun voi fi maine la scoal? Imi imprumuti jocul, prietene? 
Acest articol a fost scris pentru Spring Superblog2019

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu