Pe cantar: de la trei la doua cifre

Acum doi ani aveam 110 kg la o inaltime de 1.75. Aratam ca un gogosar cu picioare. Transpiram si daca ma duceam sa caut telecomanda televizorului, «prietenul »caruia ii acordam cea mai mare parte a timpului meu.

Lucram la un call center, in cadrul unei banci. Ii sunam pe cei care intarziau cu ratele. Desi incercam sa ma detasez emotional, din cauza serviciului ajungeam acasa seara, prabusit psihic. 

Acasa aveam alte discutii, pastrand tonul de la serviciu, dar pe alte teme :
   - Iar mananci la ora asta!  Tu nu vezi ca ai inceput sa arati ca un hipopotam obez?
   - Pai cand sa mananc? Acum am venit!
  - Si iar bagi cartofi prajiti cu aripi picante! Ti-ai mai scos din frigider si niste suc acidulat!
   - Normal! N-ai vazut la televizor ? Bautura asta nu trebuie sa lipseasca de pe masa familiei traditionale..
   - Problema ta este ca mananci doar dimineata si seara, imi vorbea vocea usor mai calma si cu un pic de mila. Ti-am zis sa-ti iei ceva pentru masa de pranz. Poate asa ai manca mai putin seara.
   - N-am timp si nu am chef. Ascult toata ziua la telefon cat de mult «iubesc» oamenii bancile si cum ma trimit pe mine, pe neamurile mele si pe banca in diverse locatii. Se duce pofta de mancare la pranz. Dar, acum seara trebuie sa mananc ceva. 

Adevarul este ca nu aveam timp. Amandoi veneam acasa tarziu. Cand sa gatim? Obisnuiam sa cumparam semipreparate din magazine. Produse care se baga la cuptor si sunt gata in 10-20 de minute. Nu de putine ori mancam direct in oras, de la fast food. 
Traim intr-o perioada in care, totul in jurul nostru se deruleaza cu viteza. Nu avem timp de nimic. 
Ma gandeam cum ar fi sa apara niste pastile concentrate care sa tina loc de mancare. Pilula rosie pentru micul dejun, pilula galbena pentru pranz si albastra pentru cina. Ceva in genul meselor pentru astronauti. 
Nu am mai pierde timpul prin magazine, intrebandu-ne ce sa mai cumparam, oare ce e bun si ce nu e, citind etichete dupa etichete pe ambalaje. Acasa nu am mai fi bombardati cu reclame la mancare, apoi reclame la medicamente care te ajuta sa digeri mai mult, sa mananci mai mult fara probleme. Nu am mai avea emisiuni despre mancare, despre bucatari, spectacole de gatit, concursuri de gatit, site-uri cu retete, televiziuni intregi specializate pe mancare. Cum sa nu te ingrasi cu toata atmosfera asta in jurul tau ?

Si totusi, acum un an am pus punct. Gata. Ajunge. Mi-am pus ca tinta sa ajung la 75 de kilograme. Mi-am propus si sa ajung sa pot alerga o tura de parc, fara sa am nevoie de resuscitate si aparat de respirat. 
Inceputul nu a fost usor. Eu eram certat cu sportul si foarte bun prieten cu frigiderul. Trebuia, pentru inceput, sa racesc relatia cu frigiderul. Despartirea a fost grea. A fost foarte greu sa trec prin bucatarie fara sa il bag in seama, asa cum faceam mereu. 
Am citit despre tot felul de diete, medicamente minune, aparate speciale. Sunt peste tot retete minune de slabit dar in final eu am ajuns tot la ceea ce stiam deja: alimentatie echilibrata si sport. 

Teoretic este usor de slabit. Pur si simplu mananci mai putin. Daca adaugi si sport, rezultatul este garantat. 
Practic, nu e atat de usor. Cand zici mancare putina, trebuie sa ai grija totusi sa existe un echilibru al meselor. Nici prea mult, nici prea putin nu e bine. Extremele nu sunt bune niciodata. 
La inceput mi-a fost destul de greu cu alimentatia. Marele ajutor in drumul meu a fost gasirea mancarii gata pregatite dar si gata calculate. A venit exact in intampinarea nevoilor mele. E ideal sa se ocupe cineva de pregatirea meselor necesare in mod foarte calculat si sa-ti ofere un meniu saptamanal sanatos. Sa iei micul dejun, pranzul si cina cu satisfactia ca nu risti sa mananci prea mult sau prea putin. Sa ai siguranta ca tii o dieta sanatoasa, ca mananci ce trebuie, cat trebuie si sa fie si o masa gustoasa, pe deasupra.  

Pe langa alimentatie, am inceput sa practic si sport.
Am inceput cu bicicleta de camera. In fiecare zi cate 5km. Dupa o perioada m-am dus si la inot, unde faceam la inceput, cate 5 ture de bazin lung de 25 m. Paralel am inceput sa merg si in parc cu bicicleta. Am marit treptat numarul si durata fiecarui exercitiu. Rezultatele nu au intaziat sa apara. Am reusit sa slabesc in felul acesta cam 10 kg in 4 luni.  Dar, mai important chiar decat slabitul, acest stil de viata mi-a schimbat starea de spirit. 
Am devenit mai increzator, mai optimist.

Acum am 75 de kg si alerg o tura de parc, doar pentru incalzire. Cutreieratul magazinelor dupa mancare a devenit o raritate.
                                                                               Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2019