Colegii mei, Cristi și
Marcel au venit pe la mine. Pretextul este că avem de făcut un proiect la
istorie, dar, de fapt, ne place să petrecem timpul împreună. Pălăvragim
diverse, bârfim colegii și profesorii, ne prezentăm ultimele achiziții, facem
schimb de informații pe diverse teme.
Da, ne relaxăm
mai mult decât facem proiecte. Dar așa ne și încărcăm bateriile.
Deși Cristi și
Marcel se ciondănesc și se “înțeapă” destul de des, cei doi sunt cei mai buni
prieteni. Cristi e genul șmecheraș și descurcăreț în orice situație.
Marcel e genul muncitor, studios.
-
Marcelino, fii atent! propune Cristi. Dacă îmi faci tema la mate, te las
să îmi faci și tema la desen.
- Haha, ești tare la negocieri. Îți fac tema la mate, că știu că nu
prea te duce capu’, dar îmi împrumuți playstation-ul tău două săptămâni.
Cristi se îneacă
cu sucul din mână când aude așa ceva.
- Bă, ești nebun! zice el tușind încă. Așa ceva nu se împrumută, scrie și în prospect.
Oricum, ar trebui să-mi faci toate temele doar pentru că te tolerez în preajma
mea.
- De când citești tu prospectele? îl ghiontește Cristi.
- Ia zi, Cristache, intervin și eu în discuție, de unde și-a luat obositu’
ăla de Tudor, rucsacul ăla nou? E tare de tot!
- Da, mă, arată bine, l-am observat și eu. N-a vrut să-mi zică nici
mie de unde, da’ am aflat io până la urmă. Cică l-a comandat de la Spacer. Am aflat și cum să comanzi de la ei. Cică pe site au doar prezentarea produselor. Dar poți comanda prin Emag, pe ăștia îi stie toată lumea.
Mi-am luat de acolo niște boxe super tari. „Cele mai boxe adevărate„ , cum ar zice
Indianu din Valea Rahovei. Se aud ca la cinema. Le-am pus când m-am uitat la ”
Răzbunătorii”.
- Du-te, bă, cu răzbunătorii tăi de aici, sare Marcel. Ăla
nu e film, e desene animate. Tu o să te uiți și la “Punguța cu doi bani” când o
să facă aia film după poveste. Am auzit că au făcut deja după “ Cenușăreasa”.
Pun pariu că tu l-ai văzut și pe ăsta.
- Mă prefac că n-am auzit ce ai zis pentru că stiu că la filme ești
varză,
răspunde calm Cristi. Tu ai rămas la sezonul I din “Toate pânzele
sus”.
Marcel deschide
gura să zică ceva, dar Cristi îi face semn cu mâna.
- Lasă asta acum. Hai să vă arat ce mi-am mai luat, calitate Spacer, zice Cristi căutând
telefonul pe sub rucsacele aruncate pe podea. Ce ziceți de scaunul asta
de gamer? Așa Scaune gaming nu vezi decât în filmele SF, băi Marcelino. Când vii pe la
mine te las și pe tine să-l atingi.
- Eu știu site-ul lor de mult, intervin eu. De fapt, cam toți de la
noi din clasă îl știu. Astea de la care se aude acum muzica,
sunt tot Boxe Spacer. Sunt portabile. Le am de câteva luni. Este că se aud
bine?
- Ai auzit, bă Cristache? râde Marcel, toți îl stiu. Credeai că
doar tu ești mare și tare, le știi tu pe toate.
Soneria
interfonului ne oprește un pic din vorbă. Sar să văd cine e.
A venit pizza.
- Aia diavola e a mea se știe, quatro e a lu’ Marcelino.
Pe moment se lasă
liniște și se aude doar pizza.
- Hai să facem ceva la proiect, zice Cristi într-un final. Eu
am venit așaa, mai mult pentru voi. La istorie sunt aranjat, am deja toate
notele. Problema e la fizică și la mate. Hai că la fizica pot să copiez, da’ la
mate e mai greu. Tot pe tine mă bazez, Marcelo.
Am scapat cu un 8 fiecare pentru proiectul de care a tras mai mult Marcel.
Am scapat cu un 8 fiecare pentru proiectul de care a tras mai mult Marcel.
Dar, în schimb, ne-am
distrat ba la unul, ba la altul de vreo 4 ori cu același pretext:
istoria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu