O poveste cu final profitabil

“Cine crede că un dezvoltator imobiliar are o viață ușoară, habar nu are ce implică această activitate”, le spunea George destul de des cunoscuților săi care aveau impresia că el are o viață de invidiat.

George fusese foarte aproape de marginea prăpastiei.

S-a descurcat bine de mic. În liceu vindea scutiri medicale; în facultate și-a adus o mașînă de spălat în camera sa de cămin, și oferea colegilor servicii de spălătorie de haine. Evident, administratorul căminului nu închidea ochii gratuit. George învățase de mic tabla împărțirii, atât de necesară în lumea afacerilor.

Nu a fost angajat niciodată. Sprijinit de familie, a început cu o casă mică pe care a construit-o și a vândut-o. A continuat câțiva ani în același fel, acumulând, în tot acest timp, experiență. La început a construit și vândut pe persoană fizică, la limita legilor. 

Ulterior s-a dezvoltat, și-a înființat o firmă, a angajat oameni pe diferite posturi. A învățat să relaționeze cu salariații săi, să negocieze cu prestatori de servicii. Și-a cultivat relațiile cu administrația statului, de care depindea pentru obținerea autorizațiilor, a învățat să negocieze cu furnizorii, s-a perfecționat în domeniul vânzărilor.

Cu toată experiență acumulată, ajunsese, însă, pe muchie de cuțit.
Avea în derulare un proiect imobiliar ceva mai mare pentru el. Construia un șir de cinci vile duplex. Era destul de aproape de finalizare cu ele dar intrase într-un blocaj financiar. 

Casele erau deja contractate. Incasase, conform contractelor, avansuri de la viitorii proprietari. Banii îl ajutaseră să avanseze până la stadiul actual, dar, dacă nu reușea să le termine la termenul stipulat în contracte, urma să plătească penalități foarte mari. Nu numai că nu ar mai fi avut nici un profit, dar mai trebuia să vină și cu bani de acasă. Mai avea de montat instalațiile sanitare și termice, centrale, instalațiile electrice, finisajele convenite cu viitorii proprietari. A început să întârzie acordarea salariilor. Furnizorii au început să ceară tot mai insistent plata pentru materialele și serviciile oferite. Dezastrul îi bătea la ușa. Începuse să nu mai poată dormi noaptea.

Dacă făcea rost repede de suma necesară, finaliza proiectul și apoi putea încasa, la predarea locuințelor, ultima tranșă de la proprietari, dar de unde să facă repede rost de bani.

A avut mare noroc cu o cunoștință care trecuse prin acceași experiență. Acesta l-a sfătuit să apeleze la Claret Credit. În cazul lui, aceștia s-au mișcat foarte rapid și îl l-au scăpat din impas.

George i-a urmat sfatul. I-a contactat. Le-a explicat situația lui. Le-a trimis pe mail niște balanțe, bilanțuri și alte câteva acte. S-au mișcat foarte repede fiind specializați în credite pentru dezvoltatorii imobiliari.

În câteva zile semna contractul de împrumut cu ei și avea banii în cont. Și-a achitat rapid furnizorii, salariații și a plătit firmele partenere pentru finalizarea proiectului.
A reușit să se încadreze în timp și a predat proprietarilor casele comform contractelor semnate cu aceștia. A scăpat. Putea să respire ușurat.

Evident, profitul a fost mai mic, trebuia să plătească dobânda la creditul contractat, dar era totuși un profit. Nici nu voia să se gândească ce s-ar fi putut întâmpla dacă nu obținea rapid împrumutul. În afară de asta, creditul imobiliar îi permitea chiar să înceapă următorul proiect. Și mai ambițios decât precedentul.